Despre bănci

Dormi linistit, nimeni nu lucreaza pentru tine!

Despre bodyguarzi (sau de ce băncile își merită uneori soarta)

leave a comment »

Știrea despre jefuirea unei filiale a Bancii Transilvania din Cluj nu are cum sa ma bucure: in joc sunt banii cetatenilor, credibilitatea unei institutii financiare din Romania si, nu in ultimul rand, siguranta cetateanului. (la urma urmei putea să se întâmple oricui să se afle la faţa locului în momentul jafului). Cu toate astea, evenimentul este cel puţin explicabil, dacă nu chiar scuzabil. De ce? Haideţi să facem o analiză mai atentă:

  • În ultimii ani, sediile de bănci s-au înmulţit ca rahaţii de câine pe trotuar. La orice colţ de stradă sau parter de bloc, găseşti minim 2-3 bănci, indiferent de cartierul în care te afli, numărul de potenţiali clienţi sau “vadul economic”. Alimentarele, librăriile comuniste, cofetăriile, frizeriile au dispărut rând pe rând, făcând loc multor sedii de bănci. (şi farmacii, şi cazinouri, dar astea nu fac subiectul blogului ăsta).
  • Sediile astea de bănci, pe lângă faptul că sunt multe, sunt şi slab protejate. Multe nu sunt mai mult decât o simplă cămăruţă, îmbrăcată cu un termopan lucios, câteva reclame cu oameni zâmbitori şi dobânzi avantajoase, şi doi funcţionari cocliţi la un birou. E drept, în majoritatea cazurilor, există şi câte un bodyguard, care, de fapt, se încadrează la una din următoarele categorii:
    • Bătrânelul aproape de ieşirea la pensie. Păr cărunt, stă somnolent pe un scaun la intrare, se arată ţeapăn doar când trebuie să intervină pe lângă vreo duduie şi să admonesteze pe cineva care i-a intrat în faţă la coadă.
    • Cocalarul de 20-25 de ani. Înalt, deşirat, foarte slab. Compensează lipsa de forţă prin înălţime. Are părul oxigenat, ascultă manele prin staţie şi face bancuri proaste cu colegii de breaslă. (“Mamă, ai văzut-o p-aia? A intrat să schimbe 500 de euro! Frate, ce cur avea! Avea şi bani!…”)
    • Fost paznic de întreprindere comunistă, concediat, acum reprofilat pe servicii de protecţie şi securitate în cadrul unei firme de pază. E la prima generaţie în Bucureşti, vine de la ţară sau dintr-un mic orăşel de provincie, lucru evident prin faptul că e bronzat excesiv și cu urmă de maiou. Nu prea înţelege el ce dracu’ tot freacă bucureștenii ăștia banii prin bănci, dar măcar primește un salariu suficient cât să facă și el un grătărel o dată pe lună cu familia în fața blocului și să bea o cinzeacă cu tovarășii.

În oricare din categoriile de mai sus s-ar încadra, “agentul de pază” are frecvent accese de autoritate. Din păcate, ele sunt îndreptate de cele mai multe ori împotriva clientului băncii, nu a potențialului infractor. Să luăm următorul scenariu, 100% inspirat din realitate:

O mămică de 24-26 de ani, cu copilul în cărucior, dă să intre în sediul unei bănci. Banca are două intrări: una cu scări normale și una cu rampă pentru cărucioare și persoanele cu handicap. Fiind singură cu căruciorul, tânăra mămică o apucă spre — ați ghicit! — a doua ușă, cea cu rampa. Ajunsă la capătul ei, încearcă să impingă ușa cu o mână, ținând cu cealaltă căruciorul să nu o ia la vale.  Ușa — așa cum probabil vă așteptați — închisă! De partea cealaltă a ușii era el, badigardul, cu mâinile în sân, privind plictisit pe geam. Mămica… cioc-cioc! “Fiți amabil, îmi deschideți și mie ușa?”  Agentul, neauzind probabil rugămintea mămicii aflate de partea cealaltă a ușii, face un semn impasibil către cealaltă ușă. Mămica insistă, făcând un semn spre cărucior. Totul arăta ca un spectacol absurd de pantomimă. Agentul continua să facă semne cu degetul spre ușă, în timp ce mămica făcea semne spre cărucior. Până când mămicii noastre i-a sărit țandăra, a coborât rampa, a tras eroic căruciorul peste scări, întrând pe ușa normală, și a intrat cu chef de scandal în bancă.

-  Cum vă permiteți, domnule, să dați dovadă de atâta nesimțire? Dacă tot ați făcut doua uși și vedeți că sunt cu căruciorul, de ce nu o țineți deschisă și pe a doua?

- Ne pare rău, doamnă! Din motive de securitate! Așa a zis direcțiunea!

E bine că știm să ne protejăm de mămici agresive cu copii în cărucior, dar doi bagabonți cu un pistol cu electroșocuri pot imobiliza un badigard, fugind cu 60.000 de euro în 3 minute.

Written by desprebanci

februarie 14, 2009 la 8:16 pm

Lasă un Răspuns